După tragedia care a avut loc în Japonia, locuitorii judeţului Constanţa au început să se teamă cu privire la siguranţa pe care o prezintă centrala nuclearelectrică de la Cernavodă în cazul unui seism mai mare.

Reprezentanţii SN Nuclearelectrica SA susţin că alegerea amplasamentului centralei de la Cernavodă a avut la bază studii complexe privind riscul seismic. „În România nu există riscul producerii unui cutremur cu o magnitutidune atât de mare ca a celui produs în Japonia, magnitudinea maximă la noi fiind între 7 şi 7,5 grade pe scara Richter. Centrala nucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure de aproximativ 8 grade pe scara Richter“, spun reprezentanţii Biroului de Presă al SN Nuclearelectrica SA.

În cazul în care are loc un seism, centrala se opreşte în condiţii de securitate nucleară, adică se oprireşte reactorul, se răceşte zona activă şi sunt monitorizaţi parametrii de securitate nucleară.

Pentru oprirea în siguranţă a reactorului şi îndepărtarea căldurii reziduale în situaţii de urgenţă în urma unor evenimente seismice extreme, centrala nucleară de la Cernavodă are prevăzute două grupe de sisteme speciale care opresc reactorul prin căderea liberă a unor bare metalice sau prin injecţia de nitrat de gadoliniu sub acţiunea aerului comprimat (fără a fi necesară o sursă de alimentare electrică.

Comanda acestor sisteme se face din Camera de Comandă Principală, iar dacă aceasta este avariată de efectele unui seism există o a doua Cameră de Comandă calificată seismic.

Alimentarea cu energie electrică a pompelor necesare pentru răcire în ambele cazuri se face dintr-un grup electrogen de 1 Mw cu sursă cu rezervă 100% calificat la grad maxim seismic.

Măsuri suplimentare

Pe lângă sistemele de oprire rapidă, centrala este prevazută cu încă două sisteme speciale de securitate: sistemul de răcire la avarie