Efectele economice ale cutremurului par să se agraveze pe masura ce timpul trece. Pe termen scurt, riscurile sunt ca PIB-ul sa se contracte, datoria publica sa creasca si sa asistam la cresterea ratei inflatiei, avertizeaza Roubini Global Economics intr-un raport consacrat impactului cutremurului. "Activitatea economica ar putea slabi iar productia industriala in anumite sectoare – rafinarii, otelarii, electronice si automobile ar putea incetini temporar. Consumul si investitiile vor fi si ele afectate temporar. Cu toate acestea, pe termen scurt ritmul de incetinire al PIB ar putea fi atenuat de activitatea de reconstrucţie, în special in zona infrastructurii. Impactul asupra pieţei financiare ar putea fi relativ mai important, cel mai mare impact fiind cel suferit de companiile de asigurare", se mai arata in documentul elaborat de echipa coordonata de Nouriel Roubini.
Devastatorul cutremur şi tsunamiul care a urmat ar putea să-i coste pe asiguratorii din întreaga lume până la 60 de miliarde de dolari, estimeaza AP.
"Porturile au fost închise iar anumite industrii au oprit producţia. Incepand cu 14 martie, East Japan Rail, cel mai mare operator feroviar si-a suspendat operaţiunile în zonele Tohoku şi Tokyo. In domeniul energiei nucleare exista probleme. Unsprezece centrale nucleare în Miyagi, Fukushima şi Ibaraki, care reprezintă 25% din capacitatea de generare a energiei nucleare Japoniei şi 30% din generarea de energie electrică, au fost închise din 14 martie", se mai arata in document.
Japonia a cerut Rusiei sa creasca cantitatea de gaze naturale şi cărbuneÎn Fukushima, autorităţile japoneze incearca sa tina sub control supraîncălzirea a trei din cele şase reactoare nucleare de la centrala Daiichi. Fukushima are o capacitate de producţie de 4.500 MW şi este unul dintre cele mai mari centrale nucleare din Japonia. Riscul este ca barele de comb
