Specialişti din patru ţări ale Europei de Vest propun soluţii pentru refolosirea terenurilor de pe gropile de resturi menajere. Primăria Bistriţa se pregăteşte să reutilizeze terenul pe care se află groapa de gunoi a oraşului. Legislaţia românească nu permite însă intervenţia pe teren timp de 30 de ani de la închiderea rampei.

Primăria Bistriţa este unul dintre cei 15 parteneri în programul SufalNet4EU, care presupune găsirea unor soluţii pentru reutilizarea terenurilor pe care se află depozite de deşeuri neconforme cu normele UE. La dezbaterile programate şi mâine la Bistriţa sunt prezenţi reprezentanţi din Olanda, Germania, Marea Britanie şi Spania. Valoarea proiectului este de 128.513 euro din care, contribuţia proprie a primăriei este de 19.277 de euro, iar finanţarea UE de 109.236 de euro. Coordonatorul proiectului, René Beijnen, din regiunea Afvalzorg, Olanda, susţine că oraşul nostru şi apoi întreaga Românie ar putea urma exemplul ţării sale în materie de reutilizare a terenurilor pe care în prezent se află depozite de deşeuri. „În Olanda, de-a lungul anilor am găsit diferite întrebuinţări pentru aceste terenuri. Am realizat chiar zone rezidenţiale acolo, dar şi terenuri de fotbal, parcuri, clădiri de birouri, acestea fiind dintre cele mai comune. Se realizează expertize tehnice, iar în baza acestora şi a experienţei pe care noi o avem, putem găsi soluţii şi pentru aceste zone", declară olandezul. El admite că, din punct de vedere financiar, realizarea unor lucrări pe un astfel de teren este mai costisitoare decât pe un teren neutru . Valoarea unei astfel de lucrări la Bistriţa va fi dată de expertize realizate de firme de consultanţă, care vor stabili şi ce anume va fi oportun să se realizeze acolo. „De exemplu, dacă vom realiza un parc dotat cu elemente de producere a energiei complementare vom putea accesa fonduri europene", exemplifică Andrada Orme