Omenirea trebuie să facă faţă celor mai mari provocări de după cel de-al Doilea Război Mondial, confruntându-se cu criza datoriilor din Europa, care, deşi s-a mai temperat, a pus sub semnul întrebării chiar existenţa euro, revoltele din nordul Africii şi Orient, care au aruncat în aer lumea arabă, şi cu cutremurul din Japonia, care este văzut drept cel mai costisitor dezastru natural din lume.

"În acest moment există în lume un amestec de circumstanţe cu totul neobişnuit după al Doilea Război Mondial. Această concomitenţă de procese este inedită, deoarece şi putinţa ţărilor industrializate este limitată. Este pentru prima dată când ţări puternic industrializate sunt într-o situaţie de overstretch (depăşite de problemele cu care se confruntă - n. red.), care nu este generată de un război", spune profesorul de economie Daniel Dăianu. Dacă criza cu care se confruntă Europa de aproape un an dă semne că şi-a găsit într-o oarecare măsură rezolvarea după summit-ul de la finalul săptămânii trecute, situaţia explozivă din Orient şi cutremurul din Japonia rămân în continuare probleme presante ale umanităţii. Dar, dacă privim modul în care a evoluat criza din zona euro, care a avut mai multe episoade (Grecia în primăvara lui 2010, Irlanda în iarnă şi acum Portugalia), nici aceasta nu poate fi exclusă de tot din mixul nociv al problemelor.

Criza creditelor şi situaţia din Orient au fost umbrite "Uniunea Europeană trece printr-un test extraordinar de sever", spune Daniel Dăianu pentru că sunt puse la îndoială chiar fundamentele pe care s-a creat uniunea monetară. Germania este pionul principal, deoarece "asigură un sfert din participaţia la facilitate (fondul de urgenţă n. red.), iar liderii politici germani trebuie să-şi convingă electoratul că merită să fie solidari, în timp ce ţările care beneficiază de asistenţă trebuie să facă tot ce le stă în p