Revista Vaticanului „Rinnovamento" (nr. 10 din 2005, p. 35) inserează un mozaic din biserica Chiesa del Sacro Cuore din Terni, care reproduce portretele Papei Ioan Paul al II-lea, al lui Mihail Gorbaciov şi al Raisei Gorbaciov. Până aici nimic neobişnuit. Dar ceea ce este ieşit din comun sunt umbrele celor trei protagonişti: atât cea a Papei Ioan Paul al II-lea, precum şi cea a lui Mihail Gorbaciov au aure de sfinţi, făcându-se aluzie la o posibilă beatificare a acestora. Campania dedicată Papei Ioan Paul al II-lea a început zilele acestea şi va continua până la 1 mai 2011, când se presupune că va fi beatificat oficial.
Dacă acest lucru se va răsfrânge într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat şi asupra lui Mihail Gorbaciov, bănuiesc că acesta va fi primul ateist, sau liber-cugetător, cum îşi zice el, din lume, care va fi beatificat.
Revista papală subliniază contribuţia lui Mihail Gorbaciov, care, prin Perestroika sa, a redeschis bisericile de pe teritoriul URSS, inclusiv pe cele catolice, şi a repus credinţa în drepturile ei milenare.
Cu adevărat, Perestroika iniţiată de Gorbaciov a schimbat faţa lumii: aceasta a dus la destrămarea lagărului (ce termen de penitenciar!) mondial al socialismului, a contribuit la prăbuşirea comunismului în Europa (mai greu în R. Moldova!), a declanşat dezagregarea URSS, căderea Zidului Berlinului, a pus capăt Războiului Rece, a eliberat deţinuţii politic, a retras trupele sovietice din Afganistan şi din Europa Centrală şi de Est, a acceptat unificarea Germaniei (mai puţin a României) etc.
Reformatorul din Kremlin a încercat să împace lucruri incompatibile: democraţia cu dictatura şi libertatea cu comunismul.
La primele mari manifestări naţionale (mitinguri neautorizate cu sute de mii de participanţi) din anii 1988-1989 din Chişinău mulţimile ieşeau cu portretele lui Gorbaciov. Când ceream drepturi na
