Pentru ca pagubele cauzate de cazurile de delapidare, spălarea de bani sau de crima organizată să poată fi acoperite, UE și SUA propun Bucureștiului să vândă bunurile celor anchetați.
«Din păcate, în ultimii 20 de ani, în România sistemul de recuperare a produsului infracţiunii nu a funcţionat. La nivelul mentalului colectiv există percepţia pe care cu toţii am auzit-o de atâtea ori – pentru un milion de euro sau de dolari merită să faci doi, trei sau cinci ani de puşcărie, iar când ieşi, eşti un om bogat», susține Cătălin Predoiu, ministrul Justiției. Acesta spune că, în anumite cazuri în care instanța a dispus confiscarea unor imobile, aceste măsuri nu au fost puse în executare.
Un prim-pas a fost făcut recent prin înființarea, în cadrul Ministerului Justiţiei, a Biroului pentru Prevenirea Criminalităţii şi de Cooperare cu Oficiile de Recuperare a Creanţelor din Statele Membre ale UE. Acesta va facilita procurorilor din țara noastră, dar și din restul statelor UE, obținerea rapidă de informații privind bunurile din România, dar și de peste hotare, a persoanelor anchetate. Însă procurorii susțin că articolul 44 din Constituție, prin care „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.
Caracterul licit al dobândirii se prezumă“, nu permite ca bunurile să fie confiscate și valorificate anterior unei hotărâri definitive. Pe de altă parte, procurorul general, Laura Codruța Kovesi, spune că se întâmpină dificultăți când e vorba de confiscare, din cauză că infractorii își trec proprietățiile pe numele rudelor. În opinia lui Kovesi, este nevoie de modificarea legislației pentru a putea fi confiscate averile dobândite nelegal.
În SUA, cei anchetați trebuie să dovedească că au dobândit în mod legal averea și nu anchetatorii trebuie să demonstreze acest lucru. Bunurile persoanelor anchetate sunt valorificate, înainte de a se stabili vinovăția ac
