Grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă vor trebui să fie proiectate astfel încât să reziste la un cutremur cu o magnitudine mai mare comparativ cu cea la care ar face faţă unităţile existente. Sursa: EVZ
Efectele dezastrului nuclear din Japonia se propagă şi în România. Cu două reactoare operaţionale la Cernavodă, care asigură circa 18% din necesarul intern de electricitate, dar şi cu alte două grupuri noi în plan, autorităţile vor trebui să reevalueze standardele de securitate de la centrala nucleară.
De altfel, Comisia Europeană, care în decembrie 2010 şi-a dat avizul pentru construirea reactoarelor 3 şi 4, a cerut atunci României înăsprirea indicatorilor de siguranţă, inclusiv a celui de rezistenţă la cutremure, conform noilor prevederi europene. "Când s-a cerut avizul CE, ni s-a pus în vedere îmbunătăţirea securităţii nucleare, comparativ cu grupurile 1 şi 2. Una dintre problemele puse de inspectorii europeni a fost ridicarea gradului de seismicitate la care să fie adaptate reactoarele", ne-au spus oficiali ai Ministerului Economiei şi specialişti din sector.
În total, circa 70 de indicatori de siguranţă trebuie îmbunătăţiţi. În plus, nu este exclus ca la nivelul UE să aibă loc o nouă revizuire a standardelor de securitate, cauzată de incidentele din Japonia.
Teste de avarie
Pe de altă parte, autorităţile române au intrat în alertă şi pentru cele două reactoare în funcţiune. "În urma catastrofei din Japonia, Ministerul Economiei şi Nuclearelectrica (operatorul celor două reactoare - n.r.) vor pune la punct un program de verificare a funcţionării centralei de la Cernavodă, cu simulări de avarie în caz de cutremur", ne-a declarat Tudor Şerban, consilier al ministrului economiei.
La rândul său, Lucian Biro, director în cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), ne-a
