Băsescu s-a răzbunat în sfârşit. De când aşteaptă. Am spus-o mai de mult, să te ferească Dumnezeu să îl superi pe Băsescu. E în stare de orice şi când spun orice, chiar cred că orice, pentru a se răzbuna pe cineva care l-a supărat.

Iar Sarkozy l-a supărat tare mult pe Băsescu, atunci când i-a dat cu flit în timp ce el tot încerca să se bage în seamă. La câte şuturi a luat atunci Băsescu de la presă, la câtă umilinţă s-a supus atunci în ochii întregii lumi, este de mirare cum a rezistat până acuma . Dar uite că i-a venit rândul să se răzbune cu ocazia summitului de vineri de la Bruxelles. Profitând de faptul că Germania nu era de acord cu poziţia Franţei, Băsescu nu s-a putut abţine să nu spună tare şi răspicat că nu susţine punctul de vedere al Franţei şi nu este de acord cu o eventuală intervenţie în Libia. Şi ca să mai şi pună sare pe rană s-a legat şi de subiectul recunoaşterii opoziţiei de la Bengazzi ca partener de discuţii faţă de care şi-a manifestat radical opoziţia.

De ce s-a supărat Sarkozy, în condiţiile în care România nu era singura ţara care nu susţinea punctele de vedere ale Franţei ? Păi Sarkozy nu este prost şi a sesizat imediat din tonul şi atitudinea lui Băsescu, că de fapt acesta îi întorcea palma data cândva şi l-a enervat faptul că cel care acum ceva timp îl implora să se oprească pentru a discuta, acum se ridica şi făcea pe viteazul, dându-i peste nas. Dar nici Sarkozy nu va întoarce celălalt obraz iar războiul nu se va încheia aşa. Doi oameni puşi în fruntea a două state, care fac din politica externă, ocazii de a îşi regla conflicte personale, care uită că reprezintă totuşi două state şi că ar trebui să fie mai presus de pasiuni şi sentimente personale fac deliciul tabloidelor cu animozităţile dintre ei, ca doi puberi cărora li s-au aprins călcâiele după aceeaşi piţipoancă Dacă asta înseamnă comunitatea europeană dacă ast