Experţi şi medici români au explicat pentru România Liberă ce au de înfruntat japonezii după dezastrul nuclear de la Fukushima.

Pe ce distanţe pot circula radiaţiile şi cum e influenţat traseul lor de vânt şi ploaie?

STELA DIACONU, chimist la Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive

Norul nu se ridică la înălţimi foarte mari pentru că explozia nu a fost la fel de puternică precum cea de la Cernobîl, şi va avea un traseu mai scurt. Dacă s-ar ridica mai mult, l-ar duce vântul mult mai mult.

Ne imaginăm un nor pe care vântul începe să-l plimbe. Prin urmare, atât viteza, cât şi direcţia lui de deplasare sunt dictate de condiţiile meteorologice. Merge acolo unde îl duce vântul şi cu viteza pe care îl duce vântul. Problema este că, în timp ce este purtat, se mai lasă substanţe radioactive pe pământ, pe unde trece. În Japonia, norul va trece peste Oceanul Pacific, ceea ce se lasă din nor va cădea în ocean, deci nu pe o zonă populată. Radioizotopii se vor dilua în imensitatea de apă foarte mult. Se micşorează mult pericolul, e cu totul alta situaţia dacă acest nor se deplasează deasupra unor teritorii locuite, aşa cum a fost în Europa, a unor zone terestre, culturi şi aşa mai departe.

MITICĂ DRĂGUŞIN, director Securitate Nucleară de la Institutul Naţional de Fizică şi Energie Nucleară „Horia Hulubei"

Distanţa depinde, pe verticală, de distribuţia de temperatură, de inversiuni termice şi alte fenomene care pot fi favorabile deplasării rapide a norului. Depinde şi la ce înălţime s-a ridicat şi cum sunt curenţii de aer, care pot să transporte radiaţiile la distanţe foarte mari în atmosferă. Poate să înconjoare şi tot globul terestru, depinde de concentraţii şi de circulaţia de aer şi de înălţime. Poate însă să nu circule, dacă nu sunt condiţii.

Cum se poate pregăti cineva pentru o eventuală iradiere?

STELA DIACONU, chimist la