Ieşeanul a înfiinţat în comuna Girov singura pepinieră certificată din Neamţ unde sunt produse cinci specii de pomi fructiferi. Inginerul agronom se mândreşte că face parte din a şaptea generaţie a răzeşilor care se ocupau cu dresatul şoimilor în vremurile lui Ştefan cel Mare.

Mitrică s-a născut în urmă cu 63 de ani în acelaşi sat cu mama lui Mihail Sadoveanu, Profira Ursache, dar legăturile cu marele prozator român nu se opresc aici.

„Sadoveanu a scris «Neamul Şoimăreştilor» după o prietenie care îl lega de un primar pe care îl chema Tudor Şoimaru. El i-a povestit despre Năvrăpeşti, doi fraţi răzeşi care se ocupau de dresatul şomilor“, spune Mitrică.

Cultivă pomi fructiferi de calitate

Unul dintre fraţi a fost împroprietărit de domnitorul Ştefan cel Mare peste Prut, la Cornova, iar celălalt în apropiere de Târgu Frumos, la Năvrăpeşti, actuala comună Miroslăveşti. „În urmă cu opt ani am fost vizitat acasă, la Piatra Neamţ, de unul din urmaşii Şoimăreştilor, pe filiera răzeşului plecat în Basarabia. Vărul meu e acum profesor la Universitatea Economică din Chişinău şi a studiat arborele genealogic al familiei. A ajuns la mine după ce a studiat documente din arhivă şi a realizat romanul «Neamul Şoimăreştilor, 500 de ani de istorie», unde este descrisă descendenţa familiei noastre“, mai spune agronomul. Mitrică Şoimaru a pus bazele plantaţiei de pomi fructiferi în urmă cu cinci ani.

După ce a ieşit la pensie, a înfiinţat în comuna Girov o pepinieră certificată de meri, pruni şi cireşi. „Pepiniera de la Fălticeni se degrada, iar soiurile trebuie preluate din nord pentru că sunt mai rezistente. Livezile de la noi din judeţ au fost distruse şi nu exista o pepinieră certificată de pomi fructiferi“, explică nemţeanul. El recunoaşte că un alt motiv pentru care a pornit pe acest drum a fost impus de cerinţele pieţei locale. „Toa