Evenimentele tragice petrecute în Japonia în urmă cu doar câteva zile au pus pe jar autorităţile din întreaga lume, repunând pe tapet problema siguranţei în cazul centralelor nucleare.Comisia Europeană, care în decembrie 2010 şi-a dat avizul pentru construirea reactoarelor 3 şi 4, a cerut atunci României înăsprirea indicatorilor de siguranţă, inclusiv a celui de rezistenţă la cutremure, conform noilor prevederi europene. În total, trebuie îmbunătăţiţi 70 de indicatori de siguranţă. „În urma catastrofei din Japonia, Ministerul Economiei şi Nuclearelectrica vor pune la punct un program de verificare a funcţionării centralei de la Cernavodă, cu simulări de avarie în caz de cutremur", a mai declarat Tudor Şerban, reprezentant în Ministerul Economiei. La rândul său, Lucian Biro, director în cadrul Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), a afirmat că şi reprezentanţii instituţiei vor verifica sistemele de siguranţă de la Cernavodă. FĂRĂ RISCURI. Pentru a evalua gradul de pregătire a statelor membre pentru situaţii similare celei din Japonia, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a convocat o întrunire de urgenţă la Bruxelles, la care participă şi autorităţile naţionale pentru siguranţă nucleară sau operatorii în domeniu, potrivit unui comunicat al CE. Biro a dat asigurări că măsurile de siguranţă luate la reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă sunt foarte mari, cele două grupuri fiind proiectate să reziste la un cutremur de până la 8 grade pe scara Richter, în condiţiile în care seismele care se pot produce în România pot avea o intensitate maximă în intervalul de 7-7,5 grade. Declaraţiile directorului CNCAN sunt întărite de reprezentanţii Nuclearelectrica. „În cazul unui cutremur, centrala se opreşte în condiţii de securitate nucleară, adică se asigură următoarele funcţii: oprirea reactorului, răcirea zonei active şi monitorizarea p