Somnolenţa exagerată în mijlocul zilei, scăderea puterii de muncă şi sforăitul pot semnala sindromul de apnee în somn: respiraţia se opreşte repetat în somn, iar inima şi creierul au de suferit.
Dacă vă culcaţi devreme şi vă treziţi târziu, dar sunteţi veşnic obosiţi, e foarte posibil să suferiţi de apnee: respiraţia vi se opreşte pentru zece sau mai multe secunde, de câteva ori pe noapte. În loc să se oxigeneze, creierul "se umple" cu dioxid de carbon şi se trezeşte. Respiraţia se reia, iar creierul readorme în reprize.
Cei care suferă de somn "fragmentat" sunt somnoroşi, etern obosiţi, apatici, absenţi, iritabili şi depresivi.
Fără televizor în dormitor
Bolile somnului au rădăcini genetice, însă şi mediul conlucrează la sabotarea odihnei zilnice. Poluarea sonoră, televizorul, telefonul, calculatorul folosit înainte de culcare şi stresul scad calitatea somnului.
"Zgomotele sunt responsabile de treziri şi microtreziri despre care putem să ne amintim a doua zi şi care ne fragmentează somnul. Ele ne împiedică să dormim profund şi să recuperăm astfel cheltuielile ener getice din ziua precedentă. De aceea, e recomandabil ca în dormitor să nu avem radio, televizor, să nu dormim cu lumina aprinsă, să fie o temperatură adecvată", e sfatul Emiliei Ciomu, specialist în somnologie.
De obicei, somnul este neglijat şi la propriu, şi la figurat. Bolnavii preferă să spună că suferă de "oboseală cronică", decât de o "boală a somnului". Doar o treime se prezintă la medic, şi atunci împinşi de la spate de partener, deranjat de sforăit sau speriat de întreruperea frecventă a respiraţiei.
Potret-robot: bărbat de vârstă medie, obez şi somnolent
Sindromul de apnee în somn e o pauză de respiraţie în timpul somnului şi durează cel pu ţin zece secunde. Concentraţia de oxigen din sânge scade, creierul
