Cei 50.000 de protestatari de la televizor care au fost 7.000 au strigat din toţi rărunchii că noul Cod al Muncii îi va transforma în sclavi. Întrebaţi de reporterii mai agitaţi decât ei de ce cred acest lucru, după un oftat prelung, unii dintre ei au răspuns "pentru că nu s-a negociat" iar alţii că "e mâna străinilor care vor să ne transforme în sclavi" sau că "nu putem munci fără contractul colectiv de muncă". Este adevărat, oricine are dreptul să protesteze deşi nu ştie de ce. Este un drept care poate fi exercitat fără a fi nevoie de un alt motiv decât nemulţumirea sau frica faţă de ceva, cunoscut sau nu.

Guvernul Boc a greşit în momentul în care a plecat prea uşor urechea la sfaturile FMI, ale CE şi ale patronilor, indiferent dacă au fost bune sau nu. Reglementarea pieţei forţei de muncă trebuie bazată pe realităţile actuale pe plan local, nu pe cele din alte state. O altă greşeală a fost graba nehotărâtă în adoptarea noii legi. Amânarea noului Cod cu o lună sau două nu ar fi periclitat revenirea pieţei forţei de muncă mult promisă de Guvern. Totuşi, dacă Guvernul ar fi vrut cu adevărat ca 2011 să fie primul an în care noul Cod să fie în vigoare, ar fi trebuit să îşi asume răspunderea în toamna anului trecut, nu acum, în martie, când majoritatea contractelor colective de muncă sunt deja semnate.

Lipsa negocierilor este o altă mare eroare, atât din partea Cabinetului Boc cât şi a liderilor sindicali şi a patronatelor. Fiecare a venit cu lecţia de acasă, ferm pe poziţii şi opac la dialog. Liderii sindicali, aceiaşi care au "înflăcărat" mulţimea şi-au permis chiar, în repetate rânduri, să se ridice de la masa negocierilor la doar câteva minute după începerea lor sau la auzul primului "Nu" din partea Guvernului. Nu au existat negocieri şi asta este o problemă iar vinovate sunt toate părţile implicate.

Scris în grabă, neconvingător poate pentru uni