Gestul simbolic de spânzurare a lui Avram Iancu, în cadrul manifestaţiilor de Ziua Maghiarilor, a generat deja multe discuţii aprinse în România. Dar semnificaţiile depăşesc graniţele ţării.Există în acest moment o încercare de punere a problemei autonomiei maghiarilor, la nivel european.
În 3 martie, grupările maghiare reunite în Consilul Autonom din bazinul Carpatic s-a întâlnit pentru prima oară la Bruxelles şi au cerut respectarea autonomiei comunităţilor lor în Europa.
La Consiliul organizat la Bruxelles au fost prezenţi liderii organizaţiilor Consiliilor naţionale din Serbia, Croaţia, Ucraina, Slovacia, Austria şi, evident, Transilvania - vicepreşedintele Parlamentului European, eurodeputatul Laszlo Tokes (PPE). Consiliul maghiar autonom al bazinului Carpatic a fost fondat în 2004, la Oradea.
Cu această ocazie a fost adoptată o rezoluţie prin care maghiarii rămaşi în afara graniţelor Ungariei după semnarea tratatelor de la sfârşitul celor două războaie mondiale cer autonomia comunităţilor în care sunt grupaţi şi trăiesc în prezent.
Semnatarii moţiunii consideră autonomia drept o condiţie de bază pentru strabilitatea din regiune.
"Credem că autonomia comunităţilor maghiare câştigată printr-un proces paşnic şi democratic va însemna un pilon de stabilitate în regiune, în timp ce lipsa ei poate avea riscuri serioase pentru securitatea europeană", se spune în document.
Lăsând la o parte tonul vag ameninţător din această formulare, trebuie spus că valoarea demersului de la Bruxelles este cam aceeaşi cu aceea a gestului spânzurării lui Avram Iancu: este vorba de simboluri.
Organizarea administrativă rămâne un apanaj al statelor membre. Chiar dacă autonomia solicitată de maghiari poate fi găsită în câteva regiuni din Europa - Tirolul de Sud, Ţara Bascilor, Catalonia, Aosta şi altele - aceasta nu reprezintă un standard în
