Plecarea Ruxandrei Brutaru de la conducerea Tarom şi a lui Liviu Costache de la CNADNR - care au primit pe mână afaceri de sute de milioane de euro - scoate la iveală modalitatea defectuoasă de atribuire a funcţiilor de cel mai înalt nivel în companii de stat, fără posturi scoase transparent la concurs.
Brutaru, fiica unui fost director al Tarom, a fost numită în funcţie în urmă cu doi ani de către fostul ministru Radu Berceanu. Tarom a avut pierderi de 50 mil. euro în 2009.
Criteriile politice după care sunt puşi în funcţie oameni fără experienţă în gestiunea afacerii costă statul anual câteva sute de milioane de euro.
Mihail Marcu, preşedintele MedLife, spune că, dacă ar fi premier, ar implementa un sistem de management privat (după modelul olandez) pentru toate firmele de stat cu pierderi.
"Managementul privat înseamnă mai mult decât oameni cu experienţă în domeniul privat, înseamnă că cel care preia astfel de responsabilităţi îşi asumă criterii clare de performanţă, pe baza unor studii de piaţă". Cine este însă responsabil pentru eşecul managerilor de la stat?
"Indiferent de motivul pentru care un manager este concediat, responsabilitatea pentru eşec este împărţită în egală măsură între el şi cei care l-au ales (acţionari sau membrii consiliului de administraţie).
Problema la companiile de stat româneşti este că membrii CA nu sunt «garanţi morali» ai numirilor pe care le fac", a spus Rudolf Fedorovici, head-hunter în cadrul firmei de executive search Advice Human Resources.
Ideea de a aduce management privat în companiile de stat - incapabile să facă profit - a fost lansată de ani de zile de către managerii marilor firme private, dar şi de foşti miniştri ai transporturilor, care au considerat- pe bună dreptate- că nu se poate susţine o companie care nu eficientizează.
Înainte ca cei doi şefi aflaţi la conducer
