Traducerea – cu prefaţă, antologie, tabel cronologic – a apărut în 1983 la Editura Univers. Cartea, primită cu dedicaţie, s-a rătăcit şi abia astăzi a ieşit la iveală, printr- un concurs de împrejurări, parcă ticluit de seria de evenimente pusă la cale de genialul irlandez...
Radu Lupan este în viaţă; e cum îl ştiu, numai că nu l-am văzut de mult. El stă la marginea Bucureştiului, într-un bloc la etajul al zecelea, răspunde greu la telefon, încât, ca să-l auzi, trebuie să laşi să se scurgă vreo două minute bune...
Vocea lui, de atâta absenţă, pare a fi.... vocea unui om din Dublin, prin efectul unei îndelungate singurătăţi...
***
Autorul lui Ulysses a trimis scrisori, ori le-a primit de la mari scriitori şi personalităţi ale vremii, ca: Henrik Ibsen, W.B. Yeats, Ezzra Pound, H.G. Wells, Stefan Zwieg, Italo Svevo, Valery Larbaud, Bernard Shaw, André Gide, T.S. Eliot şi mulţi alţii. Prefaţa este a unui profund cunoscător al operei lui Joyce – reproduc doar un mic fragment:
„Biografia lui James Joyce pare să nu mai ascundă niciun mister care să nu fi fost lămurit de nenumăraţii şi diligenţii cercetători ai vieţii şi peregrinărilor sale prin Dublin, Roma, Triest, Zürich şi Paris. După o recentă statistică, vasta biografie joyciană se îmbogăţeşte anual cu circa 30 volume şi vreo 500 de articole...
În încercarea de a da o formă haosului în care se mişcă omul modern, Joyce va folosi mitul homeric în Ulysses. Comprimând anii de rătăciri circummediteraniene ai lui Ulise într-un spaţiu de timp care are drept cadru Dublinul zilei de 16 iunie 1904, al celor douăzeci şi patru de ore din viaţa lui Leopold Bloom, Stefan Dedalus şi Molly, soţia lui Bloom, scriitorul va dilata acest cadru prin monolog până la a face să cuprindă, printr-o posesiune dinăuntru a timpului, imaginea totală, istorică şi fantastică, intelectuală şi sentim
