Ţările foste comuniste din Europa de Est îşi reafirmă în mod hotărât interesul pentru energia atomică, în pofida accidentului nuclear major de la centrala japoneză Fukushima, delimitându-se astfel de vecinii lor occidentali, relatează AFP, potrivit Mediafax.

La peste 20 de ani de la căderea comunismului, spectrul Cernobîlului nu îngrijorează în mod vizibil aceste ţări a căror industrie nucleară rămâne în mare parte bazată pe tehnologie sovietică.

La Praga, Bratislava, Ljubljana şi Varsovie, liderii politici se pronunţă în favoarea energiei nucleare, mergând până la a denunţa o "isterie" (antinucleară), potrivit declaraţiilor premierului ceh Petr Necas.

Ofensiva lor contrastează cu atitudinea Germaniei, unde cancelarul Angela Merkel a anunţat marţi închiderea imediată, pentru trei luni, a şapte reactoare nucleare vechi.

"Nu reuşesc să îmi imaginez oprirea centralelor noastre nucleare", a declarat Necas miercuri. În opinia lui, închiderea centralelor Dukovany (sud-est) şi Temelin (sud-vest) va determina "probleme economice similare unei catastrofe".

Mai ales Temelin, dotată cu două reactoare de concepţie sovietică VVER, generează nemulţumirea militanţilor împotriva energiei nucleare din Austria şi Germania.

Praga rămâne totuşi surdă la apelurile de a renunţa sau de a-şi restricţiona energia nucleară, care nu sunt decât "populism oportunist" în opinia preşedintelui Vaclav Klaus.

La rândul său, preşedintele sloven Danilo Türk a declarat miercuri la Praga că nu este momentul "propice pentru decizii politice şi panică".

Ca şi Temelin, centrala nucleară slovenă Krsko este prost văzută de ecologiştii austrieci.

Premierul polonez Donald Tusk a lansat, la rândul său, un apel la "bun simţ în pofida emoţiilor, compasiunii şi caracterului dramatic al evenimentelor" din Japonia.

Polonia, care nu are nicio centrală nucleară dar