Cînd organizatorii Festivalului de Film Documentar „One World“ m-au rugat să moderez una dintre dezbaterile de după filme, mi-am aruncat ochii pe programul de festival. Ceea ce vă invit să faceţi şi dumneavoastră aici: www.oneworld.ro. Acolo mi-a atras atenţia ceva care se cheamă „Odessa / work in progress“, de Florin Iepan. Aşa mi-am adus aminte că am citit mai demult un interviu cu regizorul, în care anunţa un viitor film documentar despre masacrul evreilor din Odessa. 20.000 de civili băgaţi cu forţa în barăci de lemn şi incendiaţi. De către armata română. Aşa ceva trebuie să fie exploziv, mi-am zis. L-am sunat pe Iepan şi a reieşit că acel „work în progress“ chiar asta şi este: omul lucrează la film, dar vrea să-l dezbată, îl roade, vrea să îl ducă spre situaţia de astăzi, de ce nu ştim măcar despre Odessa? Deci, pe 21 martie, la ora 20,30, la cinematograful de la Muzeul Ţăranului Român, Florin Iepan ne cheamă să vorbim. Vom vedea cîteva fragmente din viitorul film şi apoi îi vom da sfaturi despre ce să facă mai departe. Fără alte comentarii din partea mea, mai jos este un text-manifest scris de Florin Iepan pentru această rubrică. Ne vedem pe 21. (C. G.)
Autocritica luptătorului antifascist la a doua tinereţe
Sînt sigur că toţi cunoaştem personajul antifascistul de serviciu – un individ, un ipocrit, un jeg, un trădător al propriului neam, ce se leagă la cap cu o problemă care nu este a lui şi care ar fi gata să o vîndă şi pe maică-sa de dragul corectitudinii politice. Vă rog să mă compătimiţi, se pare că eu mă întîlnesc cu individul ăsta în fiecare dimineaţă cînd mă opresc în faţa oglinzii de la baie. Luptătorul antifascist de serviciu sînt eu, Florin Iepan – un autor de film documentar care a primit recent un telefon de la un coleg indignat: „De ce o faci pe antifascistul de serviciu în juriul de la premiile Gopo? Care este problema ta cu cel m