Dezastrul din Japonia ne-a amintit că ne aflăm într-o zonă seismică activă unde pot avea loc cutremure de până la nouă grade pe scara Richter. Clădirile de la noi sunt proiectate pentru a suporta un seism de până la şapte grade. Testele de rezistenţă se fac mai mult pe hârtie.
Moldovenii îşi amintesc cu groază de cele mai mari cutremure pe care le-a fost dat să le trăiască: din 1940, din 1977 şi din 1986, în timpul cărora au murit 86 de persoane, iar peste patru mii de case au fost dărâmate.
Ecaterina Grumeza avea 17 ani în 1977 şi se afla acasă, la Ştefan-Vodă. „Era zece seara, priveam televizorul. Deodată, toţi câinii din mahala au început să latre, găinile cotcodoceau, vacile mugeau. Am alergat toţi afară. Când am revenit, un perete era dărâmat", îşi aminteşte femeia.
Vasile Alcaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie, spune că nimeni în lume nu poate prognoza cu exactitate când va avea loc un cutremur. „Este important însă să fim pregătiţi pentru a face faţă unor cataclisme", susţine Vasile Alcaz. Potrivit lui, anul trecut în Moldova au fost înregistrate o sută de cutremure, dar majoritatea au avut intensitatea mai mică de patru grade şi n-au fost resimţite de populaţie.
ZONE CU RISC SPORIT ÎN CHIŞINĂU
Seismologul spune că cele mai vulnerabile sunt clădirile care, deşi au fost construite conform normelor, au suportat deja două cutremure, astfel scăzându-le rezistenţa. Este cazul blocurilor cu numerele 11, 13 şi 15 de pe strada Mioriţa din Chişinău, grav avariate în 1977 şi 1986. „Locatarii au fost evacuaţi de acolo. După reparaţii, oamenii au revenit. Pericolul persistă", spune Vladimir Şarban, pretorul sectorului Centru.
FOTO: Blocul de pe strada Miorița prezintă pericol seismic pentru că a fost grav avariat în timpul ultimelor două cutremure
„La noi nu s-a făcut o inspecţie pentru a vedea care
