Modul în care Casa Asigurărilor de Sănătate a făcut ultima alocare de fonduri pentru spitale a ajuns motiv de ceartă cu Primăria Oradea, nemulţumită că unităţile preluate anul trecut de la Ministerul Sănătăţii sunt "pedepsite" că au redus numărul de paturi, aşa cum a impus tocmai Ministerul, spre deosebire de celelalte spitale, care n-au luat nicio măsură de restructurare.
În plus, CJAS a repartizat Spitalului Judeţean doar dublul fondurilor alocate Spitalului Pelican, în condiţiile în care unitatea privată are abia 10% din capacitatea spitalului-etalon al judeţului, iar cazurile tratate de "pelicani" sunt mai uşoare. Capac peste toate, Judeţeanul primeşte tot jumătate din banii pe care îi iau spitalele care îi trimit, spre rezolvare, pacienţi nevindecaţi...
Reţetă complicată
De când există Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, finanţarea spitalelor se face după un set de reguli stufoase, cuprinse în aşa-numitul contract-cadru şi detaliate în normele de aplicare a acestuia, întinse pe zeci de pagini.
În esenţă, la repartizarea fondurilor, adică la fiecare început de an, CAS are în vedere două categorii de indicatori, cumulaţi pe ultimii 5 ani de activitate. Cei cantitativi vizează numărul de paturi, gradul de utilizare al acestora, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate, numărul de spitalizări de zi (îngrijirea pacienţilor fără internare), numărul şi tipul investigaţiilor paraclinice (analize de laborator, radiologice, tomografice şi de RMN), tariful pe cazul rezolvat şi pe ziua de spitalizare. Între indicatorii calitativi sunt complexitatea serviciilor prestate de spital în funcţie de morbiditate (decese), numărul infecţiilor nosocomiale şi cel al infecţiilor clinice (aşa-numitele infecţii intraspitaliceşti).
Măsuri diferite
Toţi factorii de mai sus sunt "comprimaţi" într-o ecuaţie în care punctajul fiecărui
