Angajaţii institutului de cercetare şi producţie pentru creşterea ovinelor şi caprinelor Palas Constanţa s-au obişnuit să lucreze pe datorie. Şi asta din cauza problemelor financiare pe care le are instituţia. Chiar şi în aceste condiţii de austeritate au fost realitate totuşi proiecte de cercetare şi sunt în curs de omologare unele rase noi de ovine şi caprine. Problemele fianciare au început la cea mai veche instituţie de cercetare zootehnică din România încă din anul 1996. Dacă până la acel moment institutul de cercetare şi producţie pentru creşterea ovinelor şi caprinelor Palas Constanţa era finanţat din bugetul de stat, acum acesta trebuie să se autofinanţeze, adică să îşi continue activitatea cu fondurile obţinute din proiecte de cercetare şi din valorificarea materialului genetic pe care îl realizează. Cu toate că aceste sume ajung la destinaţie cu mari întârzieri, reprezentanţii instituţiei nici măcar nu vor să se gândească la sistatarea activitaţii. În ultimii ani, cei 30 de cercetători aflaţi în slujba institutului au câştigat peste 35 de proiecte, din care au obţinut fonduri pentru menţinerea şi dezvoltarea unităţii. Reprezentanţii institutului speră totuşi că legea care reglementează modul de finanţare al unităţilor de cercetare sa fie modificată. De-a lungul timpului, una dintre cele mai mari realizări a fost omologarea rasei merinos de palas, pentru lână şi carne. Şi în perioada următoare cercetării vor să omologheze alte rase de ovine.

Procesul de omologare este însă unul destul de anevoios şi poate dura chiar şi 20 de ani. Pentru început, animalele trebuie să fie izolate reproductiv, pentru nu mai puţin de cinci generaţii. Reprezentanţii institutului constănţean au planuri şi în ceea ce priveşte caprinele. Insitutul se ocupă de ameliorarea genetică a efectivelor de ovine şi caprine din România, tehnologii de creştere şi exploatare a lor, c