“Sunt actiuni de dividend” auzi la coltul forumurilor bursiere despre SIF-uri. “Uite ca in ciuda crizei financiare SIF-urile n-au inchis robinetul dividendelor, chiar daca bancile nu le-au mai virat cota-parte din profituri”. Putini isi pun insa problema de unde vin banii distribuiti in acest an de SIF-uri. Sunt roadele unor participatii profitabile, efectul unor plasamente inteligente in timp de criza sau provin din lichidarea unor actiuni inregistrate la preturi mai mici in evidenta SIF, actiuni care nu vor mai oferi dividende in anii ce vin? SIF-urile se comporta practic asemanator Guvernului care se imprumuta pentru a plati salarii si pensii, imprumutul in cauza reducand averea generatiilor viitoare care vor trebui sa-l acopere din taxe si impozite majorate.

Pe fondul provizioanelor in crestere continua, bancile unde SIF-urile au participatii au renuntat sa mai distribuie dividende actionarilor (cu exceptia BRD, unde acestea sunt insa mult diminuate). In 2009 SIF-urile au trait relativ confortabil pe seama profitului spectaculos raportat de banci in 2008 (ba chiar si in 2010 pentru ca o parte din acel profit revenit SIF a fost trecuta la rezerve), an in care creditarea mergea inca din plin, castigul bancilor nu incepuse sa fie dramuit de provizioane iar externalizarile erau izolate .

Din 2009 insa bancile au inceput sa stranga cureaua (BCR e principala deziluzie pentru societatile de investitii care s-au trezit captive intr-o companie care nu pare sa se mai listeze curand si care nici dividende nu mai da), iar SIF-urile s-au vazut fara principala resursa pentru dividendele cuvenite actionarilor proprii. Nu imi amintesc de vreun plasament inspirat facut de SIF-uri in 2009, anul minimelor la BVB. Imi amintesc insa de achizitiile de actiuni Biofarm operate in principal de Oltenia prin 2008, cand multi isi imaginau ca bursa are doar o corectie