Opoziţia română a reacţionat vehement la un mesaj cu accente revizioniste citit de liderii Partidul Civic Maghiar de Ziua Naţională a Ungariei în numele premierului Viktor Orban. În ediţia de ianuarie/ februarie a FP România, Aron Szele, specializat în problematicile extremei drepte maghiare, explică modul în care Fidesz şi Jobbik au ajuns din partide marginale principalele forţe politice ale ţării şi cum paşaportul etnic pentru maghiarii din străinătate nu are decât valenţe electorale pe scena politică ungară.

Articol din dosarul Ungaria, rebelul Europei, publicat în ediţia nr. 20 a FP România (ianuarie/ februarie). Detalii: Coperta, Sumarul, Nota editorului.

Ce context a catalizat ascensiunea de astăzi a extremei drepte pe scena politică maghiară?

După 1990, în Ungaria asistăm la o explozie a dreptei, care a durat cam până în 1996. Este un interval în care apar numeroase mişcari de dreapta. Spre exemplu, Partidul Justiţiei şi Vieţii Maghiare, care a fost un fel de PRM, dacă vrem să-i găsim o similaritate cu România, dar cu un mesaj mult mai accentuat de dreapta decât PRM. În configuraţia politică de până în ‘96, FIDESZ n-a avut un rol important, era un partid micuţ, care a crescut gradual. FIDESZ a fost o mişcare de dreapta, cu un element liberal destul de puternic. Dar fiind format din tineri a avut mereu un mesaj radical. La momentul acela ei erau radicalii, dar cu o componentă liberală destul de puternică.

Într-o analogie cu România, cei de la FIDESZ sunt mai naţional-liberali decât PNL?

Da. PNL-ul nostru este un partid liberal orientat spre centru. FIDESZ este un partid naţional-liberal, destul de clasic pentru tipologia naţional-liberală. Imediat ce au ajuns la putere, a fost generat conflictul cu guvernul Năstase. Ei au încercat atunci ceea ce au realizat abia acum, ideea aceasta a unei pseudo-cetăţenii, cu legitimaţiile