Un loc pentru amândoi
Înfricoşat nu se ştie de ce ai plecat mânios
pe muţeşte într-o limbă străină la scurt timp
după ce mi-ai spus despre noi că n-a fost să fie.
Nu eram nici moartă de tot şi nici vie. M-am zbătut
precum ologii care cred o dată pe an în minuni
am navetat peste graniţi mi-am oblojit neputinţa
pe diferite fuse orare încătuşată şi-mpiedicată
de-o fostă dragoste zdrăngănitoare.
Când negura se pregătea să mă-nvăluie
când părea că nu mai am nici o şansă
am zărit undeva pe un mal aproape de pol
clavicula mea oale şi ulcele odihnindu-se
în scobitura tandră şi fosforescentă a omoplatului
tău: sufla crivăţul luceau stelele nimeni şi nimic
înafară de ceea ce mai rămăsese din noi
nu-şi putea aduce aminte cât era de gustoasă
veşnicia înlănţuirii ce ni s-a dat.
Resturi de aureolă
Vine primăvara colcăie
într-o groapă sub reflectoare
noile coduri însângerate lozinci
resturi de aureolă pe buzele unor copii
care cred în schimbare cum crezusem şi eu
vine primăvara o bucată de glob alunecă jucăuş
asemeni unui peştisor îndrăgostit de gura pisicii
God bless fie primit Inshallah Aleluia
doar pântecele unui buldog care pândeşte felina
saltă de poftă doar gheara lui aşteptând
asfinţitul pregătindu-se de atac se agaţă
de marginea gropii se-nvăluie în lozinci
condeiul meu de şcolar curios tremură
undeva prin apropiere numără paşii unui hingher
se teme să nu fie strivit dar i se uită în ochi
ştie că de sub mască o fiară mai mare
a cântărit deja lăcomia buldogului cel sigur pe sine
a măsurat deja tacticos greutatea fostei aureole
O lucrare nereuşită
Nici noroc şi nici ghinion
întâlnir
