Conflictul izbucnit în 2005 între Cancelaria Universităţii Paris şi o neguţătoare de obiecte de ocazie în legătură cu manuscrisele filosofului Emil Cioran pare să fi ajuns la final după ce, la 11 martie a.c., Curtea de Apel din Paris a confirmat sentinţa dată în 2008 de un tribunal din capitala franceză. Potrivit sentinţei de vinerea trecută, cele 37 de caiete cu spirale pe care le revendica Universitatea revin celei ce le-a descoperit, respectiv Simone Baulez.

Revista "Le Point" scrie că Simone Baulez, ce face comerţ cu lucruri de ocazie, este cea care le-a descoperit acolo unde eminenţi experţi, care le căutau insistent, n-au fost capabili să le găsească: în pivniţa locuinţei pariziene a lui Cioran. Încă din 2008, Roland Rapaport, avocatul angajat de Simone Baulez, a pus problema dacă această dispută ar mai fi apărut dacă clienta lui n-ar fi răscolit întreaga pivniţă a casei filosofului român stabilit la Paris. Cu alte cuvinte, fără inspiraţia şi eforturile depuse de ea s-ar fi pierdut toată această comoară evaluată la un milion de euro şi care cuprinde mari scrieri ale lui Emil Cioran, precum: "De L'inconvenient d'être né"(cu cinci versiuni); 18 caiete din ultimii săi ani de viaţă pe care el ar fi vrut să le distrugă, deşi conţineau jurnalul lui din perioada 1972-1980; volumele "Ecartelements" şi "Aveux et anathemes". Un adevărat tezaur ce a fost salvat într-un mod de-a dreptul miraculos.

Cancelaria Universităţii Paris, Biblioteca Jacques-Doucet, care, din 1995, adăposteşte "fondul Cioran", revendică aceste caiete. La moartea filosofului, în 1995, Simone Boue, companioana lui de viaţă şi legatara lui, îşi exprimase dorinţa de a oferi bibliotecii amintite ansamblul manuscriselor lui. După cum spunea ea într-o scrisoare adresată Cancelariei, "donaţia ar cuprinde toate manuscrisele lui Cioran, fie în franceză, fie în română, care au fost publicate ori