Rata de ocupare din România - raportul dintre numărul total de persoane apte de muncă şi numărul de angajaţi care lucrează legal - este de 58,6%, ceea ce înseamnă că numai 4,5 - 5 milioane de români dintre cei 8 milioane apţi de muncă lucrează cu forme legale. Noul Cod al muncii va duce la o flexibilizare a pieţei, în aşa fel încât rata de ocupare să crească măcar cu 5-6%, având în vedere că, până în 2020, România ar trebui să ajungă la o rată de ocupare de 70% (cum este în prezent în Germania).

"România are nevoie de o îmbunătăţire a legislaţiei prin care să se ducă la crearea de noi locuri de muncă. Rata de ocupare în România trebuie să crească pentru că, din 2002 încoace, ea este undeva la 58%, în timp ce în alte ţări rata de ocupare este de 64 - 65%", a spus Claudia Boghicevici, vicepreşedintele Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor (din partea PDL).

Ieri după-masă, parlamentarii s-au reunit să voteze moţiunea de cenzură depusă de opoziţie la Codul muncii, însă era puţin probabil ca aceasta să fi fost adoptată, având în vedere că pentru acest lucru era nevoie de 236 de voturi "pentru"- jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi al senatorilor (iar opoziţiei îi mai lipsesc 20 de voturi pentru a ajunge la această cifră).

Modificarea Codului muncii, unul dintre cele mai controversate subiecte aflate pe masa dezbaterilor din ultima jumătate de an, are ca scop flexibilizarea pieţei muncii, considerată a fi "rigidă" de către angajatori şi are în vedere o eliminare a birocraţiei în procesele de angajare şi de concediere. Printre cele mai importante modificări aduse în noua lege se află prelungirea perioadei de probă şi prelungirea duratei pe care se pot încheia contractele pe perioadă determinată şi cele încheiate în cadrul misiunilor de muncă temporară.

Proiectul care a devenit lege a fost elaborat în mare parte de Consiliul Investit