Timpurile sunt aceleaşi şi pentru noi, şi pentru americani. Trăim aceleaşi întâmplări. Deosebirea este că Statele Unite sunt prospere.

Statul american Wisconsin e mic, are şase milioane de locuitori. Joia trecută, Adunarea Legislativă a statului a aprobat restricţii masive în ceea ce priveşte activitatea sindicatelor din sectorul public, printre altele limitând dreptul lor la negocieri colective şi impunând ca membrii sindicatelor să voteze în fiecare an dreptul acestora de a-i reprezenta în continuare. Şi alte state americane, cum sunt Ohio, Iowa, Indiana, Michigan, Idaho, Tennessee, Kansas, iau în considerare măsuri de limitare a activităţii sindicatelor din sectorul public. Înainte de adoptare, proiectul de lege stârnise o opoziţie dură din partea stângii americane şi a provocat cele mai mari demonstraţii din Wisconsin de la războiul din Vietnam. Scot Walker, guvernatorul statului, spune că „această initiaţivă salvează locuri de muncă, protejează plătitorii de taxe, va reforma administraţia şi va ajuta la echilibrarea bugetului".

Şi lumea este mică. Timpurile sunt aceleaşi şi pentru noi, şi pentru americani. Trăim aceleaşi întâmplări. Deosebirea este că Statele Unite sunt prospere şi deja doar o treime dintre angajaţii sectorului public şi doar 6,9% din angajaţii din sectorul privat sunt membri de sindicat. Acestea sunt instituţii ce au apărut în timpul revoluţiei industriale. Timpul lor a trecut. Astăzi, corporaţiile, ele însele, au nevoie să-şi motiveze, să-şi educe şi să-şi protejeze social angajaţii. Trecător la noi există încă angajaţi şi angajatori care nu înţeleg această realitate. Vor dispărea prin competiţie. Un patron care îşi exploatează partenerii este un prost. E interesul meu ca angajator să am echipe de oameni competenţi, să le organizez formarea profesională, să-i trimit la studii aici sau în străinătate, să le asigur nu numai prin pache