Pe principiul "niciun grup străin mare n-o să-şi ia banca în spinare să plece cu ea din România", cele 9 bănci străine parte a "acordului de la Viena" din martie 2009 au căzut la înţelegere cu FMI, Comisia Europeană, BNR şi Ministerul Finanţelor că nu mai este nevoie să fie legate de un acord formal privind poziţia lor faţă de piaţa locală, fiind suficient un angajament declarativ.
Părţile au "aniversat" miercuri la Bruxelles împlinirea a doi ani de la stabilirea aşa-numitului gentlemen's agreement prin care a fost blocată o eventuală ieşire masivă de capitaluri din România şi a fost acoperită o mare parte din nevoia de finanţare a deficitului bugetar. Cu mici excepţii, cele nouă grupuri au menţinut expunerile, unele chiar şi le-au majorat, câştigând cotă de piaţă, şi au adus capital sau au păstrat profiturile locale pentru consolidarea solvabilităţii filialelor locale.
Odată ce acordul stand-by cu FMI expiră şi va fi încheiat un alt acord de nivel superior - preventiv - participanţii la discuţiile de la Bruxelles au căzut de acord că situaţia financiară a României nu mai reclamă menţinerea unei înţelegeri cu băncile sub forma unor parametri definiţi. Oricum, vechea înţelegere se baza pe un set de scrisori bilaterale semnate de fiecare dintre cele 9 bănci implicate - Erste, Société Générale, Raiffeisen, UniCredit, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Alpha, Volksbank şi Piraeus - cu BNR, fără ca documentele să aibă valoarea unui contract în termeni legali.
Oficial, potrivit BNR, "băncile şi-au exprimat în unanimitate interesul de a menţine la un nivel adecvat sau de a-şi majora expunerea faţă de România". Cât priveşte capitalurile, "băncile vor continua să asigure un nivel al solvabilităţii cu mult peste 10%".
La capitolul expuneri, părţile au convenit din vara trecută ca grupurile străine să poată reduce expunerile locale până la 9
