În schimbul îndeplinirii condiţiilor cerute, Germania a fost de acord să sporească puterea de creditare a fondului de urgenţă de la 250 la 500 miliarde de euro. Nu este clar cum va fi realizat acest lucru cu ratingul AAA al fondului deşi ameninţarea de a trage agenţiile de rating la răspundere pentru ratinguri incorecte ar putea asigura o oarecare flexibilitate.
Merkel a fost de asemenea de acord să permită fondului să achiziţioneze obligaţiuni ale statelor salvate "ca excepţie".
Ea nu a fost de acord cu eurobondurile sau cu o "restructurare soft" în care ţările îşi răscumpără propriile obligaţiuni la un discount de pe piaţă şi nici cu achiziţionarea obligaţiunilor ţărilor cu probleme în scop preventiv sau cu transferuri suplimentare către Europa de Sud sau Irlanda.
Condiţiile puse de Germania Greciei privesc o vânzare rapidă de active naţionale în valoare de 50 de miliarde de euro în decurs de patru ani, de zece ori mai mult decât suma de 5 miliarde de euro cu care căzuse de acord premierul George Papandreou cu un an în urmă.
Când Fondul Monetar Internaţional a propus această sumă luna trecută, premierul grec a spus inspectorilor să nu se "amestece în treburile interne ale ţării".
În schimbul îndeplinirii acestor condiţii, cancelarul german Angela Merkel a fost de acord cu reducerea dobânzii pentru contribuţia Uniunii Europene din cadrul pachetului de susţinere de 110 miliarde de euro acordat Greciei cu 1% şi cu prelungirea scadenţei la 7,5 ani. Aceste măsuri nu vor reface solvabilitatea Greciei, spirala datoriilor ţării fiind mult prea avansată. Nivelul datoriei se va apropia de 150% din PIB în acest an, iar costurile legate de serviciul datoriei reprezintă 14,4% din veniturile fiscale.
Între timp, efectele măsurilor de austeritate se fac simţite din ce în ce mai puternic. Numărul şomerilor a urcat cu aproape 1%, până la 14,8%
