Alerta mondială generată de dezastrul de la Fukushima a generat dezbateri privind siguranţa centralelor nucleare mai ales în cazul celor amplasate în zone seismice. În clasamentul celor mai periculoase riscuri nucleare, Europa Liberă a pasat centrala Cernavodă pe locul 3.

Centrala nucleară de la Cernavodă, Romania.

Singura din România, centrala a fost proiectată în anii 1980 de o companie canadiană şi dată în folosinţă în 1996. Al doilea reactor funcţionează din 2005 şi centrala asigură 20% din energia necesară ţării, dar în trecut ambele reactoare au avut probleme. În ianuarie, unul dintre reactoare a trebuit închis pentru întreţinere, în aprilie 2009 al doilea reactor a fost închis la rândul lui pentru scurt timp din cauza unor probleme electrice. Cu două reactoare operaţionale la Cernavodă şi cu alte grupuri noi în plan, autorităţile române vor trebui să reevalueze standardele de securitate la centrala nucleară pentru a ţine cont de faptul că este amplasată într-o zonă seismică. A fost cerinţa Comisiei Europene care în decembrie 2010 a aprobat proiectul prezentat de România de construire a două noi reactoare. În afara înăspririi indicatorilor de siguranţă şi rezistenţă la cutremure s-au mai cerut şi dispozitive de protecţie care să-i permită centralei să reziste la un incident aviatic şi chiar la un atac cu rachete.

Celelalte patru puncte de risc sunt:

Centrala de la Metsamor, Armenia

Centrala a fost construită în 1980 în Armenia sovietică. În 1988 zona a suferit un cutremur devastator cu magnitudinea de 6,9 grade. Epicentrul a fost la doar 75 km distanţă de centrala a cărei activitate a fost întreruptă temporar. A fost redeschisă după şapte ani după ce Armenia a pierdut accesul la sursele de energie din Turcia şi Azerbaidjan, în urma conflictului din 1988-1994 cu Azerbaidjanul legat de regiunea Nagorno-Karabah.

Din