Bistriţa este singurul oraş din România care a împrumutat pe stema sa simbolurile uneia dintre cele mai puternice dinastii europene, crinul regal şi struţul Casei d’Anjou. Istoricii au păreri împărţite privind semnificaţia elementelor de pe stema veche a oraşului.

Struţul este singurul element constant în stema Bistriţei din 1300 şi până astăzi, excepţie făcând perioada comunistă. O variantă stilizată a acestuia va fi folosită ca mascotă a oraşului. Potrivit istoricilor, struţul este un simbol al faptului că oraşul a sprijinit dinastia d'Anjou în lupta cu nobilimea maghiară. „În secolul XIII, când Casa d'Anjou a revendicat tronul regatului Ungariei, nobilimea maghiară a fost împotriva venirii acestora. Ca şi sprijin, familia regală a solicitat ajutorul oraşelor, despre care se ştia că se opuneau nobilimii. Cu această ocazie, oraşul Bistriţa, care şi-a arătat sprijinul pentru regalitate, a primit şi drept de autonomie. Atunci, regele a dat oraşului stema care reprezenta un struţ cu o coroană pe cap, un coif de cavaler şi un scut care avea pe el crinii Casei d'Anjou", explică istoricul de artă Vasile Duda. Struţul era considerat în perioada medievală unul dintre cele mai puternice păsări. „Struţul era considerat cea mai puternică pasăre, considerată singura capabilă să învingă un cal", explică Duda.

Istoricul german Günter Klein explică existenţa potcoavei în ciocul struţului. „Potcoava din cicocul struţului nu simbolizeaza norocul, ci puterea struţului, faptul că el - conform mitologiei medievale - putea digera chiar şi fier. Potcoava din ciocul struţului simbolizează victoria Casei d´Anjou asupra acelei părţi a nobilimii maghiare- simbolizată printr-un cal, care a contestat puterea regală şi a fost supusă de Angevini cu sabia. Adică struţul a înghiţit calul, din care a rămas numai o potcoavă", arată Klein. La Biserica Evanghelică Corneliu G