Statele care produc acest tip de energie vor acorda de acum o mai mare atenţie centralelor nucleare. Factorii de decizie de la nivel internaţional trebuie să hotărască în perioada următoare viitorul centralelor nucleare pentru evitarea unor dezastre globale.

Situaţia critică în care a ajuns Japonia din cauza exploziilor de la centrala nucleară Fukushima i-a pus pe gând pe liderii lumii în privinţa siguranţei acestor echipamente de producere a energiei electrice.Japonia, ţară cunoscută pentru exportul de tehnologie, dar şi pentru cutremure, nu a reuşit să împace meşteşugul omului cu natura. Iar asta i-a speriat pe reprezentanţii ţărilor care folosesc energia nucleară, făcându-i să conştientizeze că o catastrofă naturală nu poate fi nici prevăzută, nici controlată.

Autorizaţii pentru noi reactoare au fost suspendate, iar centralele deja în funcţiune vor trece prin teste de stres severe. Germania a demonstrat şi în această situaţie că îşi merită apelativul de „locomotivă". Cancelarul german Angela Merkel a anunţat recent că centralele nucleare deschise înainte de 1980 pe teritoriul ţării sale şi care încă funcţionează vor fi închise. Această decizie şocantă este un semnal puternic pentru viitorul comunităţii ţărilor deţinătoare de centrale nucleare şi al celor nou-venite în acest club, considerat, până recent, unul select.

Drama din Ţara Soarelui Răsare nu va rămâne în mod sigur anonimă, cum nu au fost uitate nici dezastrele de la Three Mile Island (SUA, 1979) şi Cernobîl (Ucraina, 1986). O invenţie dedicată mai întâi distrugerii şi apoi „binelui" omenirii nu putea să nu creeze probleme pe măsura reputaţiei care a făcut-o celebră.

Cum stă România

Cele două reactoare nucleare ale centralei de la Cernavodă asigură 20% din producţia de energie a ţării. Unitatea 1 a fost inaugurată în 1996, iar cea de-a doua, în 2007. Autorităţile