"Şi niminea să nu s-amestece în threbuhrili intehrne ale hRumâniei!" Ani în şir, Ceauşescu a făcut vorbire ca un robot defect despre neamestecul în treburile interne în vreme ce el însuşi distrugea sistematic poporul român. Ceea ce vedem acum în Libia este contrazicerea acestui principiu.

Mari puteri intervin pentru a opri masacrarea totală a opoziţiei libiene de către un nebun ucigaş aflat la conducerea ţării de 40 de ani. Alte state mari îşi anunţă neutralitatea, în cazul Rusiei şi regretul că Occidentul a ales soluţia militară, dar nu votează împotrivă. În schimb, o serie de comentatori, în bună măsură aceiaşi care spuneau că Mubarak e bun pentru stabilitate, produc şi acum argumente "înţelepte".

Până ieri, se spune, Gaddafi nu era dictator? Sarkozy şi Berlusconi erau prietenii lui. Da, şi? Până acum, Gaddafi nu ordona execuţii în masă.

He, he, dacă Libia n-avea petrol, nu se mai ţinea seama de încălcarea Drepturilor Omului. Absurd - dacă interesul era petrolul, atunci Gaddafi trebuia susţinut cu cinism de occidentali, nu atacat, ca să sară preţul petrolului.

Occidentul nu a intervenit în Rwanda, în conflictul genocidar hutu-tutsi, şi au murit 800.000 de oameni. Da, a fost o nepăsare criminală, şi? Aşteptăm acum să moară 800.000 de oameni şi în Libia?

Nicolas Sarkozy e un fanfaron. Da, este, vrea să ia prim-planul în nordul Africii, unde până acum Franţa a fost penibilă - şi? Ne uităm liniştiţi la crime din cauza asta?

Vine Al Qaida în locul lui Gaddafi: acelaşi "argument" ca-n cazul Egipt - Mubarak, pe care îl invoca până mai ieri chiar Gaddafi - acum a schimbat placa, zice că se aliază cu Al Qaida împotriva "cruciaţilor".

Prin reprezentantul nostru, dl Băsescu, România are şi ea o "poziţie", mai exact nişte ziceri la televizor ale d-lui preşedinte. Că opoziţia din Libia nu e suficient de reprezentativă. Dar timişorenii car