În ciuda turbulențelor economice, mărcile autohtone ai căror proprietari au știut cum și când să acționeze sunt mai prețioase azi decât înainte de recesiune.
Un studiu realizat de Brandient și D&D Research în 2006 estima valoarea celor mai importante branduri românești: Dacia – 387 de milioane de euro, BCR – 355 de milioane, BRD – 208 milioane, Petrom – 86 de milioane, Sensiblu – 82 de milioane și Rompetrol – 72 de milioane de euro. Alte evaluări ale mărcilor datând dinainte de criză (realizate pe cont propriu sau de către experți externi) arătau cam așa: 38 de milioane de euro pentru Loteria Română și „7-10 milioane de euro“ pentru brandul Irina Schrotter.
Cum arată aceste sume câțiva ani mai târziu, după toate cele întâmplate în economia mondială? „Dacă ar fi să facem o medie, valoarea brandurilor românești probabil că a stagnat sau a scăzut, odată cu economia“, consideră Ștefan Liuțe, director de strategie al Grapefruit. El crede, totuși, că există branduri românești care au devenit mai puternice în timpul recesiunii. „Asta pentru că au ales să nu taie bugetele de marketing, ci să profite de tăcerea celorlalte mărci pentru a deveni mai vocale (vezi ciocolata Rom ori pufuleții Gusto, care au investit în campanii de advertising, sau branduri precum Labormed, care au investit în rebranding)“, spune acesta.
Cât costă un brand care moare?
Chiar dacă cele mai multe afaceri au avut probleme în ultimii doi ani, numărul brandurilor cunoscute care au ieșit de pe piața autohtonă din cauza recesiunii este neașteptat de mic, Flanco fiind, probabil, cel mai cunoscut exemplu. Impactul real al unei astfel de dispariții este dificil de estimat. „Costul morții unui brand e la fel de greu de calculat precum costul morții unei persoane. El poate îngloba toate oportunitățile pierdute prin moartea brandului și chiar și banii pierduți în încercările nereușite
