După accidentele nucleare din Japonia, producătorii de cărbune îşi freacă mâinile de bucurie şi profită din plin de deficitul de energie. Preţul cărbunelui a crescut cu 8% într-o singură săptămână, iar certificatele de emisii de dioxid de carbon sunt la maximul ultimilor doi ani şi patru luni.
Citiţi şi Caut loc să amplasez o nouă centrală nucleară. Rog seriozitate!
La nivel mondial există 440 de reactoare nucleare în 31 de ţări, care au o putere totală de peste 364.000 MW şi produc circa 16% din necesarul de energie electrică al planetei. Cine va suplimenta deficitul de electricitate dacă se va ajunge la diminuarea ponderii energiei nucleare, în contextul în care consumul s-a înscris pe o pantă puternic ascendentă? Nimeni alţii decât producătorii de energie pe bază de cărbune şi gaze naturale.
Mai multe termocentrale
Dacă analizăm sectorul gazelor, Europa stă destul de prost, în ideea că depinde în proporţie de 25% de Rusia, iar crizele gazelor din anii precedenţi au demonstat un lucru: la nevoie, europenii au un singur refugiu, cărbunele.
Atât de hulita resursă (din cauza emisiilor mari de dioxid de carbon) revine astfel în centrul atenţiei. Comunitatea europeană se uită în ultimii ani din ce în ce mai urât la termocentralele pe cărbune, în contextul unui accent din ce în ce mai mare pe energiile regenerabile, după adoptarea unei noi directive privind energia şi schimbările climatice, care şi-a propus reducerea cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2020.
Chiar şi aşa, anul trecut în UE au continuat să fie puse în funcţiune capacităţi noi de 4.056 de MW pe cărbune şi au fost scoase din uz centrale de 1.500 de MW, iar experţii spun că noua tehnologie în domeniu poate diminua considerabil emisiile din atmosferă. În ceea ce priveşte nuclearul, au fost pornite noi reactoare de 145 de MW, dar au ieşit din
