În fiecare an, importurile româneşti de alimente le depăşesc pe cele ale Ungariei şi Bulgariei la un loc, cu tot potenţialul nostru agricol. Se spune că România este o ţară „eminamente agrară“, dar statisticile arată că 65% din alimentele de bază vin din import şi valorează peste trei miliarde de euro anual.

Avem un potenţial agricol atât de ridicat, încât am putea hrăni 80 de milioane de oameni? Şi ce dacă?! Un sfert din pământul cultivabil nu este lucrat, iar majoritatea tarlalelor fac obiectul unei agriculturi arhaice şi meteodependente. Numai aşa se explică de ce românii au ajuns să importe mâncare în proporţii care ar trebui să îngrijoreze autorităţile.

Desigur, orice stat are importuri alimentare inevitabile, dar în cazul României este vorba despre 3,1-3,7 miliarde de euro pe an, adică mai mult de 2,5% din Produsul Intern Brut. Pentru comparaţie, Bulgaria are importuri alimentare de 1,4 miliarde de euro pe an, iar Ungaria - de 1,6 miliarde de euro pe an.

Raportat la numărul de locuitori, stăm mai bine doar în comparaţie cu Bulgaria, care are importuri alimentare de 197 euro/cap de locuitor, în timp ce noi avem 162 euro/cap, iar Ungaria - 159 euro/cap.

Tradiţionalul, la concurenţă cu exoticul

Datele raportate de Institutul Naţional de Statistică referitoare la comerţul exterior arată că grupa de produse alimentare, băuturi şi tutun deţine anual o pondere de 7% până la 8% în totalul importurilor României - enorm, în raport cu procentajele de 3-4% din Bulgaria sau Ungaria. Dar mai surprinzătoare este componenţa, pe produse, a importurilor alimentare româneşti.

Datele Departamentului de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei arată că, pe lângă inerentele importuri de cafea, cacao sau fructe exotice, românii aduc de-afară roşii, brânzeturi, carne de porc sau pasăre, prăjituri şi alte alimente ce puteau fi produse în ţar