57 de ani despart două scandaluri cu similitudiniizbitoare provocate de şefii formaţiei din Ghencea. De fiecare datăs-a dovedit că roş-albaştrii umblaseră cu bani la jucătoriiadverşi.
Legile emise de guvernul adus din URSS pentru ca Steaua şi Dinamosă se impună în fotbalul românesc, mecanismul de mită folosit deroş-albaştri, foarte asemănător cu practicile lui Gigi Becali acum,banii negri cu care "opera" Rapid şi crearea primei mari formaţii a"militarilor" prin influenţa malefică a lui Nicolae Ceauşescu văvor fi prezentate în episodul de astăzi din "Blaturilefotbalului".
A fost nevoie de multe eforturi pentru ca echipele militare săajungă în fruntea fotbalului românesc. Generalii - printre care senumăra şi tânărul Nicolae Ceauşescu, direct răspunzător dedestinele echipei CCA (Steaua) între 1949 şi 1954 - erau disperaţi.Fuseseră desfiinţate cluburi, oameni fuseseră băgaţi la puşcărieşi, cu toate acestea, Steaua şi Dinamo nu reuşeau să se impună. Aşas-a creat un mecanism legislativ favorizant pentru formaţiilemilitare.
Jucătorii, luaţi cu arcanul la Steaua şiDinamo
Între 1948 şi 1953 s-au interzis prin lege transferurile întreechipe. Jucătorii erau "legaţi de glie" cu două excepţii: cei careprimeau ordin de încorporare (armata era obligatorie) sau deveneaustudenţi. În aceste situaţii, fotbaliştii deveneau automat liberide contract şi erau legitimaţi la cluburile militare (CCA-Steauasau Dinamo) sau la cele studenţeşti.
Prin acest truc, fotbaliştii tineri din România au trecut prin"filtrul" grupărilor Armatei şi Internelor. Vârfurile noilorgeneraţii erau oprite la CCA (Steaua) şi Dinamo Bucureşti.
Teoretic, după satisfacerea stagiului militar, fotbaliştii puteaupleca tot liberi de contract. Foarte puţini alegeau însă aceastăcale. Cazul clujeanului Alexandru Moldovan arată de ce. "(...)vrând să părăsească e
