“Alba Verde”, asociaţia care militează pentru protejarea patrimoniului natural a organizat, luni, o conferinţă de presă, pentru a expune public principalele nemulţumiri privind lucrările în desfăşurare din interiorul Cetăţii Alba Carolina. Sociologul Simona Branişte şi avocatul Dan Agrişan au atras atenţia asupra unui studiu-pilot realizat în 2003, de un arhitect peisagist din Bucureşti, care concepea la momentul respectiv Cetatea din Alba Iulia ca o mare grădină în mişcare.

Arhitectul, angajat de către Ministerul Dezvoltării era însărcinat să transforme situl militar de la acea vreme şi să îl valorifice prin elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal. În planurile puse la dispoziţie de Alba Verde se arată că, în viziunea arhitectului din Bucureşti, Parcul Custozza era conceput ca o grădină-vitrină, cu impact asupra vizitatorului, prima şi ultima imagine pe care acesta o percepe la intrarea în Cetatea Alba Iulia.

Tot în proiectul respectiv era prevăzută interzicerea circulaţiei auto în interiorul fortificaţiei, la fel ca parcajele, chioşcurile de altă natură decât cele proiectate de Primărie, activităţile poluante, mobilierul colorat violent, focul sau concertele de mare amploare, expoziţiile artistice, evenimentele culturale sau târgurile. În mai puţine cuvinte, viziunea peisagistului bucureştean nu se intersecta în niciun punct cu cea a arhitectului angajat de Primăria Alba Iulia să se ocupe de reabilitarea Cetăţii. Din motive necunoscute societăţii civile, studiul-pilot realizat în anul 2003 nu a fost aprobat de Consiliul Local.

0,30 hectare de spaţii verzi în zona Parcului Custozza

Reprezentanţii Alba Verde au prezentat jurnaliştilor un bilanţ teritorial al vegetaţiei prevăzute în proiectul avizat de Ministerul Culturii privind interiorul Cetăţii Alba Carolina. Potrivit planurilor actuale, în zona Parcului Custozza se propune reducerea spaţiil