În ultimul an, UE şi FMI au angajat 640 mld. euro (890 mld. $) pentru susţinerea economiilor cu probleme de la periferia Europei. Totuşi, ratele dobânzii la obligaţiunile Greciei, Irlandei şi Portugaliei se menţin la maxime record sau în apropierea acestora, scrie The New York Times.
Presaţi din nou de o piaţă sceptică să acţioneze, liderii Europei au pus la punct o nouă structură ce va permite fondului de salvare EFSA să aloce toţi cei 440 de miliarde de euro în caz de necesitate şi să achiziţionize obligaţiuni în cadrul licitaţiilor guvernamentale. Aceştia au relaxat în acelaşi timp condiţiile privitoare la creditele acordate Greciei, reducând ratele dobânzii şi prelungind termenele de plată.
Analiştii şi investitorii au întâmpinat efortul cu o aprobare combinată cu prudenţă.
Însă după cum s-a întâmplat adesea cu planurile de salvare europene, şi în acest caz pare să existe ceva mai mult: în timp ce facilitatea europeană poate acum cumpăra obligaţiuni la licitaţii guvernamentale, aceasta nu le va putea achiziţiona de pe piaţa secundară. Acest lucru va spori presiunea asupra BCE să-şi păstreze rolul de cumpărător de ultimă instanţă de obligaţiuni ale ţărilor aflate la periferia Europei. În plus, acordul stipulează că fondul poate cumpăra obligaţiuni numai de la ţările care au primit bani de susţinere, o prevedere ciudată care înseamnă că ţara care are cel mai mult nevoie de sprijin în acest moment, Portugalia, nu va beneficia de el.
Dirk Hoffman-Becking, analist bancar în cadrul Sanford C. Bernstein & Company din Londra, arată că dacă facilitatea nu intră pe piaţa secundară pentru a achiziţiona un volum mare de obligaţiuni, ratele dobânzii se vor menţine ridicate. În general, BCE nu a fost dispusă să intervină în mod agresiv, achiziţionând obligaţiuni ale economiilor periferice în valoare de doar 77 mld. de euro până acum. Re