Noile cercetări în domeniul psihologiei infantile arată că bombardarea preşcolarilor cu informaţii care depăşesc capacitatea lor de înţelegere poate avea efecte inverse celor anticipate de părinţi.
Curiozitatea şi creativitatea, esenţiale pentru învăţarea pe termen lung
"Părinţii stresaţi sunt atât de dornici să îi înveţe cât mai multe lucruri pe copiii lor, încât ajung să le citească cărţi bebeluşilor încă de când aceştia se află încă în burtă mamei. Tot părinţii îi presează pe institutori să transforme grădiniţa sau creşa într-un soi de şcoală", cred experţii specializaţi în psihologia copilului, citaţi de slate. com. Mai mulţi părinţi, educatori sau chiar politicieni interesaţi de sectorul educaţional din Statele Unite ale Americii se întreabă dacă cei mici nu ar trebui lăsaţi să facă "propriile lor descoperiri", în loc să fie forţaţi să studieze anumite materii la vârste extrem de fragede. "Nu ar trebui ca celor mici să li se permită să exploreze ceea ce-i înconjoară, să întrebe, să se joace şi să facă propriile lor descoperiri? Poate că integrarea într-un mediu instituţional îi ajută pe copii să dobândească competenţe, dar curiozitatea şi creativitatea sunt lăsate deoparte, iar aceste abilităţi sunt chiar mai importante pentru învăţarea pe termen lung", afirmă aceştia.
Vorbind despre situaţia din România, unde Noua Lege a Educaţiei prevede învăţământul obligatoriu de la 6 ani, Daniela Gheorghe, psiholog şi reprezentant al României în Consiliul Europei pe probleme de protecţia copilului, crede că această vârstă e destul de nepotrivită pentru a începe şcoala "serios". "Jocul se diminuează într-un cadru instituţionalizat, unde copilul dobândeşte şi alte instrumente de învăţare. Poate ar fi potrivită vârsta asta dacă s-ar crea condiţii speciale, manuale şi un mobilier adaptate vârstei lor, o curriculă care să nu le ofere şi să le c
