Budulan (CNE): Energia înmagazinată în reactor este cu mult mai mică decât a celorlalte tipuri de reactoare răcite cu apă uşoară

În vasul reactorului şi în cheson există peste 700 tone de apă care asigură o răcire "confortabilă"

BWR (reactorul japonez) nu are un circuit secundar: aburul se formează în partea superioară a zonei active şi se duce direct la turbine

Un accident similar celui de la Fukushima nu se poate produce sub nicio formă în România, în primul rând pentru că tehnologia folosită la Cernavodă este mult mai avansată, iar în România cutremurele nu au o magnitudine atât de mare. În plus, operarea centralei în caz de cutremur se face din Camera de comandă secundară, care are o structură special proiectată şi construită pentru această situaţie, rezistentă la un cutremur de 8 grade pe scara Richter.

Pe de altă parte, CNE Cernavodă nu a avut niciodată şi nu are probleme care ţin de proiectare şi exploatare şi nici nu se poate vorbi în cazul centralei de la Cernavodă de factori externi cum s-a întâmplat în Japonia.

"Pe lângă faptul că România, şi implicit zona Cernavodă, nu sunt expuse la cutremure, tsunami etc. de o asemenea magnitudine, există diferenţe între tehnologiile utilizate. BWR (reactor cu apă în fierbere) foloseşte uraniu îmbogăţit cu apă uşoară ca agent de răcire, iar CANDU (reactorul de la CNE Cernavodă) foloseşte uraniu natural cu apă grea", a explicat, la cererea Curierului Naţional, Pompiliu Budulan, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul celor două reactoare nucleare de la Cernavodă.

Potrivit acestuia, în cazul tehnologiei CANDU, apa grea este pompată prin tuburile de presiune care conţin fasciculele de combustibil. Încălzită, apa grea este transportată la generatorii de abur unde cedează căldura apei obişnuite, obţinându-se aburul, iar odată răcită, apa grea este recirculată înapoi în re