Saxofonistul cu aproape o jumătate de secol de activitate a avut ocazia să acompanieze mari artişti precum Maria Tănase sau Gică Petrescu.
Nea’ Culai, cum îi spun cunoscuţii, s-a născut într-o familie în care muzica a fost un mod de viaţă. „Tata cânta la vioară în orchestra semisimfonică, iar fratele meu la acordeon, aşa că a trebuit să completez formaţia cu un instrument de suflat. Copil fiind, mă chinuiam să cânt la un ibric. Stăteam toată ziua cu el în gură de-i luasem şi vopseaua, iar seara adormeam cu el în pat“, îşi aminteşte lăutarul.
A refuzat să cânte în fanfara militară
A învăţat să cânte la saxofon şi clarinet în cadrul Fanfarei Forestiere, unde i-a avut ca profesori pe Vasile Galanton, Dumitru Ahmet şi Constantin Filimon, unul din cei mai renumiţi saxofonişti din zona Moldovei.
La începutul anilor ’60, Nicolae Feraru şi-a început activitatea în localuri, iar prima experienţă a avut-o în restaurantul „Bistriţa“ din Bacău. După doi ani şi jumătate a revenit la Piatra Neamţ unde se deschisese restaurantul „Căprioara“, eveniment de la care a păstrat şi fotografii.
Mai târziu a primit oferta de a rămâne în cadrul Armatei, la fanfara militară, dar a refuzat propunerea pentru că, spune el, se simţea îngrădit în exprimarea artistică. „Uneori mă mai tachinam cu alţi colegi din fanfara militară şi le spuneam că eu nu cânt pentru tunuri, eu le cânt oamenilor“, mai spune nea’ Culai. Nicolae Feraru se consideră unul din ultimii lăutari în viaţă din Piatra Neamţ şi e mândru că a adunat trei decenii de activitate pe cartea de muncă şi 15 ani de cântări în regim de colaborare.
În turnee cu artişti faimoşi
„Cele mai mari satisfacţii le am atunci când văd că oamenilor le place ceea ce le cânt. În anii de dinainte de ’90 aveam succes la străinii care ne vizitau oraşul“, afirmă pietreanul. Tot din acea perioadă are amintiri cu a
