În anii 1941 – 1944, sinagoga evreiască din municipiul Deva a găzduit peste 500 de evrei care erau aduşi din toate zonele Hunedoarei, pentru a fi ţinuţi „sub control” în centrele de evacuare. În prezent, edificiul este pustiu, iar manuscrisele din care rabinii le vorbeau enoriaşilor au fost aruncate.
Doar sinagoga din centrul municipiului Deva şi clădirile învecinate ei mai păstrează urmele comunităţii evreieşti care la începutul anilor 1940, număra peste 5.000 de persoane în judeţul Hunedoara. Evreii din municipiu s-au dispersat, iar Alexandru Max, ultimul rabin care o păstorea a decedat în urmă cu doi ani, la vârsta de 80 de ani.
LEGENDE ÎNTUNECATE: Cum a devenit Hunedoara gulag pentru prizonierii ruşi şi pentru evrei
EXCLUSIV: Imagini de colecţie cu mahalalele municipiului Hunedoara, oraşul coloniilor muncitoreşti din primii ani ai comunismului
“În anii 1940, în sinagogă fuseseră cazaţi peste 400 de evrei aduşi din toate părţile judeţului pentru a fi “ţinuţi sub control”.Încăperea imensă de la parterul stabilimentului le servea drept dormitor. La venirea comuniştilor, evreii au fost lăsaţi să se întoarcă în satele lor”, povesteşte Ioan Inel (74 de ani), arătând spre fostul dormitor, acum devenit o magazie a sinagogii evreieşti, unde au fost depozitate materiale de construcţii, manuscrise ale Torei după care rabinul Max le predica enoriaşilor şi alte lucruri care au aparţinut rabinului.
Ioan Inel îngrijeşte de cinci ani clădirea sinagogii.
El spune că în ultimii ani, mai ales după moartea rabinului, întâlnirile dintre membrii comunităţii evreieşti din zonă, redusă la câteva familii, au devenit din ce în ce mai rare. Între timp, clădirea se află în renovare, urmând ca o parte din ea să fie transformată în muzeu şi o alta să fie destinată locuirii.
ISTORIA JAFURILOR SÂNGEROASE: Povestea ultimilor haiduci c
