În momentul de faţă statul a ajuns la „performanţa” de a nu mai avea aproape nimic de privatizat în Timiş. Într-o perioadă în care Uniunea Europeană încearcă să limiteze cumpărarea de către corporaţiile străine, în special de către cele din China, a companiilor din spaţiul comunitar, fie ele de stat sau private, din domenii-cheie, în România statul mai are extrem de puţine active în portofoliu. Însă chiar şi acelea ar putea să nu mai rămână multă vreme în patrimoniul său, Fondul Monetar Internaţional făcând presiuni pentru vânzarea lor.
Plan de privatizare realizat în Timiş
În Timiş, ca în majoritatea judeţelor de altfel, statul şi-a lichidat cam toate unităţile economice mari pe care le mai avea în patrimoniu, fie că era vorba de societăţi profitabile sau de cele care generau pierderi. Solventul Timişoara s-a numărat printre ultimele societăţi de stat privatizate în judeţ.
Iar povestea sa este tipică „marilor privatizări” realizate în judeţ, combinatul fiind, în ultimii ani, locul în care s-au făcut extrem de multe dezafectări ilegale de utilaje, pentru vânzare de fier vechi, locaţia fiind folosită, în paralel, prin subînchirieri şi pentru depozitare ilegală de substanţe periculoase. Cumpărătorii nu au încercat să resusciteze fostul combinat, să-i păstreze obiectul de activitate care, în actualul context, al scumpirii carburanţilor, s-ar fi dovedit, poate, unul profitabil. Fierul vechi, rezultat din tăierea utilajelor, şi patrimoniul imobiliar par să fi fost miza privatizării Combinatului Solventul. După cum preciza ministrul de Interne, Traian Igaş, ca răspuns la o interpelare parlamentară, dezafectările ilegale de la Solventul fac obiectul unui dosar în care „se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de continuare a activităţii după dispunerea încetării acesteia”, şi „după definitiva
