În ciuda împrumuturilor masive şi a respectării celor mai multe condiţii din acordul cu FMI, economia nu a revenit pe creştere.

Acordul stand-by cu FMI prin care România a angajat în urmă cu doi ani împrumutul record de 12,9 mld. euro se închide vineri, 25 martie, când boardul instituţiei financiare de la Washington va discuta ultima evaluare trimestrială a înţelegerii parafate în 2009. Tot vineri este programată aprobarea solicitării prin care România cere încheierea unui nou acord stand-by, tot pe doi ani, dar de tip preventiv, ceea ce înseamnă că suma discutată de 3,6 mld. euro va fi utilizată numai în caz de urgenţă.

De altfel, Bucureştiul a renunţat şi la ultima tranşă din împrumutul de 12,9 mld. euro, astfel că suma totală care trebuie rambursată la FMI se ridică la 11,9 mld. euro plus dobânzile de peste un miliard de euro.

După acum arată experienţa ultimilor doi ani, ambele teme aflate pe ordinea de zi a boardului FMI din 25 martie vor fi bifate fără probleme, mai ales că echipa tehnică a lui Jeffrey Franks şi-a dat OK-ul încă de acum o lună. Şi cum România renunţă la ultimul miliard din împrumutul prezentat acum doi ani ca o centură de siguranţă, nu va mai conta eventuala ratare finală a obiectivului de eliminare a datoriilor statului către sectorul privat - o nerealizare marcantă a acordului gestionat de Franks.

De asemenea, vechiul acord expiră înainte ca economia să fi ieşit din recesiune, iar companiile de stat continuă să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.

Din împrumutul de 11,9 mld. euro Ministerul Finanţelor va avea de plătit 2,4 miliarde plus dobânzi, pentru că în mod excepţional două tranşe din banii Fondului au mers direct la finanţarea deficitului bugetar, în timp ce restul tranşelor au susţinut acest obiectiv în mod indirect. BNR va rambursa grosul de 9,5 mld. euro plus dobânzi.

F