Poziţia României în cazul războiului din Libia va fi exprimată abia după ce NATO va lua o decizie asupra modului în care va interveni, au susţinut oficialii români, după o tăcere mai lungă de 24 de ore de la prima intervenţie şi la aproape trei zile de la decizia Consiliului de Securitate al ONU de a autoriza atacul.

Mi­nis­trul de externe Teodor Baconschi a reiterat ieri în Parla­ment ceea ce preşedintele Traian Băsescu afirmase duminică sea­ră: Consiliul Suprem de Apă­rare a Ţării (CSAT) va lua o de­cizie privind contribuţia efectivă la război "după ce se va încheia pro­cesul de planificare politică şi de generare a forţei la nivel NATO şi al UE".

NATO a decis să nu se im­plice ca instituţie, deocamdată, deşi multe dintre ţârile care participă la război fac parte din organizaţie.

România are o opţiune, dar ea nu este publică deocamdată, a susţinut duminică preşedintele Băsescu. Lipsa unei opţiuni clare a fost fie detestată, fie aprobată în mediul politic, însă intervenţia şefului statului a adus câteva clarificări, anume: nu se pune problema ca România să nu susţină rezoluţia ONU, cât însă despre o participare România nu are forţă şi capacitate de a o face la acest moment.

Este de remarcat că rezoluţia ONU nu se referă la eliminarea lui Gadhafi şi nici la recu­noaş­terea unei alte forţe legitime în Libia. Aşadar, România recunoaşte efortul pentru instaurarea unei zone de interdicţie aeriană pentru armata lui Gadhafi (cere ca el să plece), dar nu şi legitimitatea opoziţiei care luptă îm­po­triva lui. Este, de altfel, şi poziţia Statelor Unite, spre deosebire de Franţa care a recunoscut opoziţia libiană.

"Fără niciun fel de echivoc, exprimăm necesitatea ca Gadhafi şi clica sa să părăsească puterea. Şi-au pierdut orice fel de legiti­mi­tate în momentul în care au început să atace şi să ucidă popu­laţia civilă care-şi exprimase re­ven