Mircea Cărtărescu ar putea publica „romanul profund, un «Orbitor» lucrat în maniera de succes de la «De ce iubim femeile»", spun criticii literari.
Modernism, postmodernism, post-post-modernism. În ce „ism" se află astăzi literatura română şi încotro se îndreaptă tinerii scriitori/poeţi care s-au lansat în ultimii zece ani? În li-eratura română, postmodernismul a apărut o dată cu scriitorii generaţiei ‘80 (optzeciştii), printre care Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun. Au urmat nouăzeciştii (Cristian Popescu, Ioan S. Pop, Adrian Alui Gheorghe), şi douămiiştii (fracturiştii - Marius Ianuş, Dumitru Crudu, Dan Sociu) ale căror lucrări au fost catalogate drept post-postmoderniste. Ce aşteptări au criticii literari de la viitoarele opere şi cum definesc noile tendinţe literare sunt câteva dintre întrebările la care au răspuns pentru România Liberă criticii Dan C. Mihăilescu, Carmen Muşat, Paul Cernat şi Daniel Cristea-Enache.
„Încă mai aştept de la generaţia ‘80"
Dacă Ştefania Mincu scria în 2003, că sunt „semne că foarte curând putem asista la un reviriment de proporţii al literaturii române în general, cel puţin sub raportul sondajului mai adânc şi mai serios al realităţii, prin renunţarea atât la excesul de ludic şi ironic, cât şi la o anumită «complacere în negativ»", criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu este categoric când vorbeşte despre aşteptările sale: „Au dispărut egoficţionarii, romanul de gaşcă şi sictir, şi a apărut romanul construit. Adică, au apărut Doina Ruşti, Filip Florian, autori care nu se mai hrănesc din acneea adolescenţei şi care construiesc. Mai sunt Horia Ursu, Dora Pavel, sunt 10-15 autori, şi încă mai aştept de la generaţia ‘80. Încă mai aştept romanul lui Florin Iaru, încă îl mai aştept pe Mircea Cărtărescu cu un roman serios, profund, precum «Orbitor», lucrat în maniera de succes de
