Locul coşarilor de altădată a fost luat de hornari profesionişti, care învaţă cum să cureţe coşuri, sobe şi cuptoare după modelul italian. Coşarul plin de funingine, cu o sârmă aruncată peste umăr a fost înlocuit de hornarul modern, cu maşină şi aparate de fotografiat.

Tineri şi chiar vârstinici din judeţele Mureş, Neamţ, Braşov, Vaslui şi chiar din Bucureşti învaţă împreună la Reghin meseria de hornar. În trei zile de cursuri intensive, ucenicii pătrund, teoretic şi practic, în tainele meseriei aducătoare de noroc, dar învaţă şi multă legislaţie.

După ce trec de testul final şi obţin autorizaţia devin...coşari profesionişi. O meserie banoasă, chiar şi pe timp de criză. Pentru că hornurile, sobele sau cuptoarele trebuie curaţate şi întreţinute, norocoşii care s-au înreptat spre meseria de hornar găsesc mereu de lucru. Şcoala de hornar costă 550 de lei, iar la final, dotat cu autorizaţie, coşarul profesionist mai trebuie să îşi cumpere doar echipamentul. Cu 2.500 de lei investiţi în instrumente, hornarul român îşi porneşte afacerea. „Orice lucru se face în mod profesionist. Nu poţi curăţa un coş de fum la voia întâmplării. Există multe riscuri, de electrocutare, cad cărămizi se pot întâmpla multe. E nevoie de aceste cursuri", a declarat Mircea Bălşoianu, organizatorul cursului de coşari profesionişti.

La casă nouă, coşar nou

Hornarul tradiţional, îmbrăcat în negru, după care fugeau copiii pe stradă să „ia noroc" a dispărut încetul cu încetul de pe piaţă. Acum, casele sunt cosntruite în stil modern, iar instalaţiile sunt mult mai pretenţioase. La fel şi proprietarii.

Şi cum la casă nouă e nevoie de coşar nou, au apărut hornarii moderni. „Nu toate coşurile sunt la fel, cum nici oamenii nu sunt la fel. Nu poţi curăţa cu scule tradiţionale coşurile", a continuat maestrul hornar Mircea Bălşoianu. Aşa că încet-încet, peria veche de sârmă din car