Criza economică a accentuat diferenţele dintre statele comunitare, iar această tendinţă ar putea duce la divizarea Uniunii Europene. Greutăţile cu care s-au confruntat statele din sudul şi estul Europei în ultimii ani ar putea schimba faţa Uniunii.

Creşterea economică „în două viteze" este cea mai elocventă dovadă a faptului că Uniunea Europeană (UE) a început deja un proces de divizare, spun analiştii. Până acum, fenomenul a fost pus pe seama perioadei dificile şi a climatului macroeconomic nefavorabil, însă acum există tot mai multe voci care afirmă că, chiar şi după ce ţările europene vor scăpa de datorii, UE se va împărţi în două tabere. „27 împărţit la 2 va da 17 (numărul ţărilor din zona euro - n.r.), iar zece vor rămâne pe dinafară. Aceasta este noua euromatematică", scrie economistul Irwin Stelzer în „The Wall Street Journal".

Cine şi în ce tabără ?

În momentul de faţă, analiştii categorisesc foarte uşor statele europene: cele cu datorii şi cele fără datorii, cele care înregistrează creşteri economice-record şi cele pe care 2011 le-a găsit tot în recesiune (Grecia, România). O paralelă foarte populară este cea dintre „sudul relaxat" şi „nordul strict". Stelzer spune că problemele se vor încheia, „însă Europa nu va mai fi aceeaşi". După ce Grecia, Irlanda, Spania şi Portugalia vor lăsa în spate datoriile care depăşeşc 100% din Produsul Intern Brut, după ce băncile îşi vor consolida capitalul, iar exporturile Germaniei vor continua să profite de pe urma deprecierii monedei euro (fenomen cauzat de partenerii lor sudici), faţa Uniunii se va schimba, scrie acesta.

Cele două tabere, deja conturate, vor deveni din ce în ce mai evidente. În grupul format din cele 17 state din zona euro, Franţa şi Germania vor avea cele mai puternice voci, spune economistul. „Diferenţele dintre aceste tabere creează o ameninţare la coeziunea Uniunii Europe