După ce forţele coaliţiei şi-au atins primul obiectiv încă din prima zi de ostilităţi, impunând zona de interdicţie aeriană, operaţiunile se concentrează pe întreruperea liniilor de aprovizionare ale trupelor guvernamentale libiene. Rusia şi China au criticat atacurile coaliţiei.
Ploaia de bombe dezlănţuită de forţele americane, britanice şi franceze a reuşit să reducă la zero capacităţile forţelor aeriene libiene; singurele avioane aflate acum în spaţiul aerian al statului nord-african aparţin „coaliţiei bunăvoinţei". Dacă iniţial atacurile s-au concentrat asupra bazelor aeriene şi sistemelor antiaeriene ale armatei libiene şi asupra vehiculelor militare din apropierea zonelor controlate de insur-genţi, în ziua a doua ţintele
atacurilor au fost obiective militare necesare susţinerii logistice a forţelor guvernamentale. Astfel, în apropierea reşedinţei lui Gaddafi din Tripoli a fost distrusă o clădire care era folosită, conform informaţiilor americane, drept centru de comandă şi control al trupelor liderului libian.
Comandamentul militar american a negat că ţinta atacului respectiv ar fi fost însuşi colonelul Gaddafi.
Insurgenţii aplaudă intervenţia militară
Atacurile asupra forţelor lui Gad-dafi au venit, probabil, într-un moment crucial pentru insurgenţi; în momentul primului val de atac al avioanelor franceze, aceştia erau pe cale să piardă controlul asupra uneia dintre redutele lor principale - oraşul Benghazi. Însă bombele coaliţiei au spulberat blindatele armatei libiene, împânzind şoseaua dintre Ajdabiya şi Benghazi cu carcasele distruse ale vehiculelor. Profitând de retragerea în grabă a forţelor guvernamentale, rebelii s-au lansat pe urmele acestora, avansând până în apropierea oraşului Ajdabiya, un nod de circulaţie cu o mare importanţă strategică; controlul asupra oraşului şi drumurilor adiacente înseamnă totodată controlul as
